doctor chirurg ortoped - Stefan Cristea

Chirurgie oncologică

Particularitatea chirurgiei ortopedice este că, faţă de ceilalţi chirurgi care extrag părţi, segmente din organism, chirurgul ortoped reconstruieşte (artroplastie, tije, plăci, implanturi). Implanturile sunt inerte şi se acoperă adeseori cu un biofilm ce nu lasă antibioticele să pătrundă. De aceea, protezele/ implanturile se pot infecta ori de câte ori în organism circulă germeni.

ATENŢIE

Implantul inert trebuie protejat de infecţii prin administrarea unei doze de antibiotic (ciprofloxacin)
 
  • Cu ocazia unor lucrări dentare (amoxiclav)
  • Traumatisme cu hematoame (ciprofloxacin)
  • Plăgi, placard excoriat, înţepături insecte (ciprofloxacin)
â

PREVENŢIE TOATĂ VIAŢA!

 

Cancerul este un cuvânt care descrie un număr mare de afecţiuni similare. Pentru a fi vindecată sau parţial ameliorată, această boală necesită o expertiză multidisciplinară.
 
Chirurgia oncologică a membrelor se rezuma, până acum câţiva ani, la determinarea măsurilor optime de salvare a vieţii pacientului. Acest lucru însemna, de cele mai multe ori, amputarea membrelor.

Acea epocă a luat sfârşit, iar conceptul de „conservare” a unui membru afectat de o tumoră a câştigat din ce în ce mai mult teren. Apariţia unor noi tehnici chirurgicale, a unor echipamente performante, a cercetărilor şi studiilor aprofundate despre biologia tumorală, a permis salvarea membrelor pacienţilor afectaţi de cancer.

Chirurgia reconstructivă şi reparatorie lasă în umbră intervenţiile infirmizante. Amputaţiile au astăzi un titlu de excepţie şi sunt varianta ultimă la care recurg medicii, doar în situaţii în care reprezintă cu adevărat soluţia salvatoare. Tehnicile de amputaţie urmăresc crearea unor bonturi cât mai comode pentru pacienţi (nedureroase) şi cât mai uşor de îmbrăcat de către tehnicienii protezişti (bonturi pe care proteza să se poată sprijini, fără a jena pacientul). Pe de altă parte protezele moderne externe sunt funcţionale Şi estetice.

Amputaţia este soluţia la care încă se recurge, în următoarele situaţii extreme:
  1. Starea bolnavului este foarte gravă, viaţa este în primejdie, formaţiunile vitale (artere, nervi) sunt afectate iremediabil, plaga prezintă un risc mare de infecţie.
  2. În situaţia în care tumorile maligne sau benigne devin foarte violente şi invadează formaţiuni vitale care pot pune în pericol starea generală a pacientului.
  3. În cazul în care apar boli vasculare ireversibile, care generează gangrene sau necroze.

Chirurgia conservatoare reconstructivă oncologică, presupune o selecţie atentă a pacienţilor şi este fezabilă doar în condiţiile în care tumora nu a invadat pachetul vasculo-nervos principal la nivelul membrelor. Extinderea tumorii poate fi determinată cu acurateţe prin intermediul tehnicilor avansate de investigare imagistică: examen CT sau RMN.
 
Realizarea rezecţiei presupune o tehnică meticuloasă, pentru că la îndepăratarea tumorii trebuie să ne asigurăm că ţesuturile sănătoase din jur nu au fost contaminate şi, în acelaşi timp, că ţesutul tumoral a fost eliminat în totalitate.
 
Chirurgia conservatoare musculo-scheletală urmăreşte realizarea unor rezecţii tumorale care să evite structurile vitale (vase şi nervi), crearea unei reconstruncţii scheletice stabile şi nedureroase, iar la final o acoperire adecvată cu ţesuturi moi.
Spitalul "Sf. Pantelimon" Bucureşti
0722 38 88 77
Spitalul SANADOR Bucureşti
0748 22 73 10

Înapoi sus